Cea mai adevarata chestie!

Cine spune ca pe net nu ajungi sa vezi si lucruri adevarate? Urmatoarea chestie mi-a aparut de pe motoarele de cautare a 2 cititori de pe blogul meu.
Cat se poate de adevarat:

-ce nu poate face o femeie?
-enjoy your silence

Dostoievski - Crima si pedeapsa

Asa. Am citit-o si pe asta, intr-un final. Nu pentru ca nu ar fi o carte buna, ba chiar dimpotriva. Nu am deschis cartile lui Dostoievski pana acum pentru ca nu stiam exact ce imi rezerva.
Am pus imaginea copertii variantei care se gaseste pe piata acum, dar eu am citit una mai veche si (poate) ceva mai bine tradusa (evident acum nu pot decat sa speculez, dar am impresia ca in perioada comunista acele carti care veneau dinspre Uniune erau traduse cu mai multa grija).

Nu am de gand sa dezbat subiectul aici, fiindca nu prea vreau sa fac o recenzie la o carte clasica. Nu vreau decat sa spun cateva pareri proprii. Cartea este intr-adevar de un realism care te loveste, mai ales daca inainte de ea ai citit vreo carte SF/F. Situatiile materiale ale personajelor dezvaluie realitatile unui Sankt Petersburg al secolului al 19-lea, realitati care nu dispar mereu o data cu timpul.
Psihologia personajelor este excelent creata, Dostoievski reuseste sa creeze tipologii umane foarte interesante. Personal mi-a placut detectivul Porfiri, modalitatea in care isi pledeaza cazul, cum isi dezvolta banuielile si cum reuseste sa-l descoase pe Raskolnikov fara a avea dovezi palpabile.
Raskolnikov (personajul principal) vrea sa-si demonstreze siesi ca este om prin actiunile sale si incearca sa se convinga de faptul ca scopul scuza mijloacele. Svidrigailov, unul din personajele interesate de sora lui Raskolnikov, este mai mult sau mai putin o ipostaza a acestuia. Diferenta dintre cei doi este ca Raskolnikov poate fi mantuit prin iubire, pe cand Svidrigailov nu. De aici si soarta diferita a celor doi (nu intru in detalii, insa mi s-a parut interesant deznodamantul lui Svidrigailov).

Cine nu a citit cartea asta ar trebui sa-si faca timp, cel putin pentru stilul in care Dostoievski da viata caracterelor sale si modalitatile prin care creeaza tensiunile psihologice, atat prin detaliile scenelor cheie cat si prin trairile interioare ale personajelor.

Gaudeamus 2006

E un film numit Teoria conspiratiei, in care personajul interpretat de Mel Gibson nu putea sa se abtina sa nu cumpere o carte (De veghe in lanul de secara mi se pare - sa ma corecteze cineva daca gresesc) de fiecare data cand o vedea. Asa ma simt si eu cand merg undeva si vad carti scrise de Marquez.
Am mers vineri pana la Gaudeamus impreuna cu Zak. Trebuia sa ramanem la lansarea celor de la Tritonic, dar nu am facut asta. Doar lansau prequelurile la Dune, ce naiba. In schimb, ne-am fatzait de colo colo sa vedem ce gasim anul asta. Oferta ne-a cam dezamagit; prea multe edituri care nu ofereau mai nimic si prea putine edituri consacrate, care de fapt nu ofereau ceea ce trebuie. In cele din urma nu am putut sa ma abtin si am cumparat doua carti de Marquez, iar Zak a luat vreo trei carti de Murakami si a ramas fara bani. Ne-am mai fatzait prin fata pe la Tritonic si apoi am plecat acasa.

Zak si idolul lui (celalalt in afara de mine).

Sambata am fost iarasi la Gaudeamus, cu ocazia lansarii Oanei, pe care tin sa o felicit pentru faptul ca s-a lansat pentru a doua oara la noi si sper sa scoata carti si in continuare si sa aibe parte numai de bucurii. ( dar speram sa nu ma oblige sa-mi dea cartea )

Oana Stoica Mujea - lansare la Gaudeamus, 25 noiembrie 2006. (sa nu zici ca nu ma gandesc si la tine :P)

Vedere de ansamblu catre standul Tritonic.

Sper sa pun pe blog si poza de grup pe care o sa o primesc de la Oana cu prima ocazie.

Un veac de singuratate

Am tinut sa pun pe blog recenzia unei carti pe care am citit-o mai demult (cu dedicatie pentru Zak si Oana).

Sunt un fan al cartilor lui Marquez. Pot sa afirm asta fara nici un dubiu, cu atat mai mult cu cat am impresia ca este unul din acei scriitori pe care fie ii indragesti, fie nu. Faptul ca ii cunosc opera se datoreaza insa unei fete exceptionale, nu pentru ca l-am descoperit de unul singur asa cum ar trebui. Eram cu ea atunci cand a cumparat de la o librarie una din cartile lui Marquez, si m-a intrebat despre Un veac de singuratate. I-am spus ca nu am citit-o, ceea ce a deranjat-o destul de tare, si a pornit sa rezolve problema. Am mers la ea, unde mi-a inmanat cartea spunandu-mi ca este una din acelea pe care orice om care citeste trebuie sa o aibe in lista cartilor deschise de el. La sfarsitul zilei am ajuns sa citesc primul capitol cu ea dormind la mine in brate.
Am tinut sa scriu acest detaliu pentru ca despre asta vorbeste Marquez in cartile sale. Tema care nu dispare niciodata din opera sa este dragostea.

La prima vedere detasat de traiectul prozei sale, Un veac de singuratate este cu siguranta creatia sa de varf, lucrare in care a adoptat ca stil realismul magic. Scrierea vizeaza realitati sociale, spirituale si politice ale unui spatiu sud-american vazut dintr-o perspectiva moderna.
Cartea se dezvolta pe doua planuri. In primul rand, autorul pune in rama istoria unei familii si istoria orasului in care locuieste vreme de peste un veac. Substratul acestei povesti il reprezinta cel de-al doilea plan, acela al semnificatiilor care proiecteaza evenimentele intr-o poveste a reeditarii istoriei Columbiei si in acelasti timp o parabola a omului, de la revelatie pana la apocalipsa.

Macondo este numele orasului fictional, inspirat din Aracataca – orasul natal al autorului, care ia nastere atunci cand familia Buendia se stabileste langa un rau.
Jose Arcadio Buendia, capul familiei si cel care a intemeiat orasul traversand muntii, devine interesat in misterele universului atunci cand in Macondo soseste un grup de tigani. De fiecare data cand acestia viziteaza orasul, Jose Arcadio intra in febra descoperirilor, isi face planuri si se izoleaza de lume, incercand cu incapatanare sa re-descopere cate ceva. Cuprinsul cartii portretizeaza cele sapte generatii ale neamului Buendia care se dezvolta ca prezente epice, autorul imbinand in acelasi timp detalii despre propria viata si familie.

Tema dragostei, asa cum este vazuta in roman, ar putea fi singura cale de salvare a umanitatii, daca aceasta n-ar sfida normele morale, transformandu-se in ridicol. Redusa la stadiul de instinct, Marquez blameaza acest aspect al dragostei ca un factor distructiv pentru civilizatia umana. O lume intreaga evolueaza intr-un ritm fabulos si ametitor doar pentru a reveni la punctul de plecare, in acelasi cerc vicios care ar putea fi spart numai de un sentiment pur de dragoste.

Un veac de singuratate este fara indoiala cea mai pretioasa lucrare a lui Marquez, care isi merita cu prisosinta cele cinci stele acordate pentru o carte exceptionala.
Imi mentin parerea ca Garbiel Garcia Marquez este acel gen de scriitor care este fie iubit, fie contestat, fiindca lucrarile sale lasa putin loc pentru o cale de mijloc. Dar indiferent daca este sau nu pe placul unui cititor, Un veac de singuratate este o carte care trebuie sa se regaseasca in biblioteca.

De meserie fotbalist

Dica a aratat astazi ca in ciuda aparentelor, ramane de meserie fotbalist. Noroc cu el ca am facut egal si mergem in UEFA. Slabutz meci oricum…

dah, e fotbalist…

Vai mie

Cineva imi spunea zilele astea ca i-ar place sa aiba timp sa citeasca din nou mai multe carti in paralel. I-am spus ca nici eu n-am timp pentru asa ceva, dar ca nu ma pot abtine. Senzatia unei carti nedeschise, furnicaturile din varfurile degetelor, vocea interioara care te indeamna sa o deschizi si sa vezi cum incepe, ce ritm are, ce sunet au paginile atunci cand le intorci pentru prima data intre maini. Aaa…nu mai continui.
Azi am terminat un lung sir de carti dragi mie, ceea ce m-a lasat cu un gust ciudat si doar cu iluzia ca o sa am mai putine carti incepute. Este cea mai lunga serie pe care am citit-o pana acum. Trei trilogii a cate trei carti, adica 9 carti care au depasit chiar si Dune-urile lui Frank Herbert care au fost citite si rascitite cand eram mic. Terminandu-le pe acestea astazi, m-am simtit ca si cum am lasat sa treaca pe langa mine un prieten. Cred ca de-asta imi sunt dragi.
Din pacate asta nu m-a ajutat mult la lista mea, pentru ca oricum am 3 carti incepute in clipa de fata si alte cateva care stau sa urmeze dupa acestea. In orice caz, sambata am trecut prin libraria Eminescu si mi-am mai luat doua carti: Marquez (yeah, i’m obsessed) si Zelazny - Lordul luminii (in romana - iarta-ma finu, dar am promis cuiva ca-i iau sa citeasca o carte SF, si o s-o citesc si eu). Iar in weekend ma duc la Gaudeamus…
Greu cu timpul liber, mai ales atunci cand il pierzi degeaba pe net sau frecand menta in loc sa faci ceva constructiv cu el..

Teh ultimate test

Which Depeche Mode song are you?

Enjoy The Silence–Calm and peaceful, you understand just how beautiful silence can be when you’re with your loved one.. Take this quiz! Quizilla | Join | Make A Quiz | More Quizzes | Grab Code

oh, this too

Which Member of Depeche Mode are you?

You’re Dave Gahan, you sexy thing, you! Take this quiz! Quizilla | Join | Make A Quiz | More Quizzes | Grab Code

Marquez - Povestea tarfelor mele triste

Atunci cand ai pe lista cartilor incepute atatea titluri incat nici nu mai stii care le-ar fi ordinea in care le-ai deschis pentru prima data, ajungi sa privesti cu reticenta una care este inca nedeschisa. Reusesti sa deviezi oare cursul cartilor vechi cu placerea unei lecturi noi pe care o duci la capat sau urmeaza sa o adaugi si pe ea unor titluri ce nu si-au gasit inca finalitatea? Nu-mi place sa recunosc asta, dar mi-am facut obiceiul de a avea in biblioteca prea multe carti incepute, dar pe care nici nu ma gandesc sa nu le termin. Nu am avut insa ocazia sa raspund la intrebarea de mai sus, pentru ca Povestea tarfelor mele triste este una din acele carti pe care le inchizi in momentul in care le termini, si nu mai devreme.

Prea scurta pentru a o numi roman dar prea complexa pentru a fi comparata cu o povestire, cartea lui Marquez iti apare la final precum o colectie de melodii bune de Jimi Hendrix, John Lennon sau Freddie Mercury, care te fac sa-ti dai seama ca omul care a scris este fara indoiala un geniu.
Datorita acestui fapt, o recenzie seaca pe subiect nu prea are cum sa puna cartea despre care vorbim in lumina ei adevarata. Chiar am citit o recenzie de pe net care nu m-a atras atat de mult cat ar fi trebuit. Sau poate era doar scrisa prost. Asadar, daca aceasta ar fi o recenzie serioasa a cartii, as spune despre ea ca este o meditatie melancolica despre un sentiment de iubire care poate fi descoperit pentru prima data oricand, indiferent de varsta. Personajul, lipsit de un nume adevarat, este acel tip care a trecut prin viata fara sa caute un sentiment de iubire pana la varsta de 90 de ani, iar poate cea mai interesanta concluzie a sa atunci este aceea ca dragostea devine mereu prea mult pentru niste oameni ca noi, iar “sexul e consolarea care-ti mai ramane atunci cand nu-ti ajunge dragostea.”
Pentru Marquez, sentimentul in sine este mai important, iar atata timp cat este ceva pur, el poate depasi limitele realitatii, devenind magic. Stilul special al scriitorului transforma astfel povestea despre iubire intr-o melancolie seducatoare a unui sentiment pe care cu greu il mai gasim astazi in cineva, poate pentru ca deseori nu reusim sa vedem ceea ce simtim, dincolo de zidul temerilor noastre.
Pe scurt, o poveste care iti aminteste ca atunci cand treci prin viata fara sa oferi altcuiva cel mai bun sentiment din tine va fi ca si cum nu ai fost niciodata pe lumea asta. Despre asta vorbeste Marquez in opera sa. Iar atunci cand toate sunt la locul lor, vei citi cartea pentru senzatia pe care o ofera. O senzatie care te indeamna sa gasesti la randul tau sentimentul adevarat.

State of the obvious

Plictiseala mare pe internet…noroc cu site-urile inutile..spre exemplu, cu teste.

1. Cica ce suflet ai in functie de preferintele mobiliare.

What Your Soul Really Looks Like

You are a warm hearted and open minded person. It’s easy for you to forgive and forget.You are a grounded person, but you also leave room for imagination and dreams. You feet may be on the ground, but you’re head is in the clouds.You see yourself with pretty objective eyes. How you view yourself is almost exactly how other people view you.Your near future is in a very different place (both physically and mentally) from where you are right now. For you, love is all about caring and comfort. You couldn’t fall in love with someone you didn’t trust.

Inside the Room of Your Soul

2. i’m fucking drunk again

You Are Guinness

You know beer well, and you’ll only drink the best beers in the world. Watered down beers disgust you, as do the people who drink them. When you drink, you tend to become a bit of a know it all - especially about subjects you don’t know well. But your friends tolerate your drunken ways, because you introduce them to the best beers around.

What’s Your Beer Personality?

You Are Whiskey

You’re a tough drinker, and you take it like a man That means no girly drinks for you - even if you are a girl You prefer a cold, hard drink at the end of the day Every day, in fact. And make that a few.

What Alcoholic Drink Are You?

3. I wanna be a DJ

Your Career Type: Artistic

You are expressive, original, and independent. Your talents lie in your artistic abilities: creative writing, drama, crafts, music, or art.You would make an excellent:Actor - Art Teacher - Book Editor Clothes Designer - Comedian - Composer Dancer - DJ - Graphic Designer Illustrator - Musician - Sculptor The worst career options for your are conventional careers, like bank teller or secretary.

What’s Your Ideal Career?

4. Slabutz…

You are 73% Taurus

How Taurus Are You?

5. Si ptr cunoscatori…

You Belong in Dublin

Friendly and down to earth, you want to enjoy Europe without snobbery or pretensions. You’re the perfect person to go wild on a pub crawl… or enjoy a quiet bike ride through the old part of town.

What European City Do You Belong In?

Important!!!

Ok, vreau sa apara undeva cu litere bolduite ca acesta este un blog, nu o pagina cu horoscopuri. Singurul post referitor la asa ceva este despre zodia taur, pentru ca asta am vrut eu sa scriu candva. Nu cunosc cum e femeia X la pat, cu ce e compatibila zodia nu stiu care si in nici un caz nu ma intereseaza cum agata barbatul scorpion.
In alta ordine de idei, persoanele interesate de horoscoape sunt rugate sa intre aici!

Pentru nemultumiri trimiteti-mi un mail, iar daca este vorba de intrebari legate de zodiac, o sa ma fac ca-l citesc.