despre starea tuturor lucrurilor (inainte de revelion)

Vorbeam cu Fostblade acum cateva zile despre faptul ca ar trebui sa facem ceva sa aducem mai multi vizitatori pe site. Spread the word and all that. Mi-a spus sa scriu ceva despre James Morrison, sau poate sa fac o recenzie la o carte pe care am citit-o. Desigur eram prea ocupat mancand cozonac, band bere si jucand Football Manager, ca sa scriu ceva ce ar putea sa fie chiar interesant. Dar din moment ce acesta este ultimul meu post pe acest an m-am gandit sa le fac pe toate odata.

Da, sunt ambitios azi. Faptul ca e 5:45 AM nu ajuta cu nimic situatia.

A fost un an destul de bun, in mare parte. Am trecut de bac si am intrat exact la facultatea la care vroiam, ceea ce arata ca sistemul educational roman a dat gres. Mai pe la finalul anului am dat de niste drame serioase, ca altfel nu se putea. Pot sa zic ca in doar cateva luni mi-am pierdut mare parte din hobbyuri. A inceput cand pur si simplu nu am mai vrut sa ma joc jocuri video (in afara de ocazionalul NHL pe net cu finu, unde deja am atins statut de jucatori internationali faimosi), dar gasisem lucruri mai interesante.
Dupa ce m-am trezit intr-o dupa-amiaza friguroasa (era chiar de Mos Nicolae) cu inima franta si visurile tandari mi-am pierdut pe rand abilitatea de a mai scrie sau rabdarea de a mai citi. Cred ca singurul lucru care m-a tinut pe linia de plutire a fost alcoolul.

De aceea acest post doreste sa multumeasca alcoolului, cauza si solutia tuturor problemelor. Pot sa spun ca am baut cam orice, de la bere, la vin, la whisky, si chiar la sticla aceea de vodka pe care am cumparat-o intr-o noapte cand eram beat, am aruncat-o in camara si am uitat de ea deoarece doar mirosul ei ma face sa vreau sa ma inscriu la Alcoolicii Anonimi.
Ce poate sa fie mai bine decat sa te faci praf in timp ce privesti cum pe geam cad primii fulgi de nea? Sa joci Football Manager desigur, dar o sa ajung si la asta in curand.
Lucrul tragic e ca in momentul scrierii acestui post nu mai am nici un strop de alcool in casa, in afara de acea sticla de vodka pe care nu am reusit sa o termin nici in cele mai nebanuite culmi ale betiilor mele orgiastice.
Acest post este sponsorizat de ceai.

Sunt mandru sa spun ca lucrurile s-au intors inapoi pe fagasul lor normal. M-am apucat sa citesc din nou, desi nu ce trebuie pentru la facultate (alea le las pana in ultima clipa, in stilul meu caracteristic), desi nu cu foarte mult spor. M-am apucat sa scriu din nou, desi beletristica merge destul de greu si articolele mele sunt scrise in mare parte pentru amuzament(ul meu).
Desi sunt destul de mandru de articolul acesta de pe bookblog, in care fac o restrospectiva a cartilor pe care le-am citit anul acesta.
De asemenea incerc sa ma apuc iar de jocuri video, dar si asta merge greu.

Cel mai nou si incitant lucru la care pot sa ma gandesc este formatia de rock pe care am infiintat-o cu finul meu (sau el a infiintat-o cu mine), si care momentan nu are nume dar eu ma gandeam la ceva in genul Not sober in Dublin. Fiti cu ochii pe scena muzicala, nu stiti niciodata cand o sa ne vedeti la atomic OTV.

Daca tot am intrat in sfera muzicala as dori sa vorbesc cateva clipe despre cel mai bun album muzical pe care l-am ascultat anul acesta. E vorba despre James Morrison – Undiscovered.
Pe scurt Morrison are vocea unui batran negru de optzeci de ani prinsa in trupul unui englez de douazeci, ceea ce il face un cantaret soul de exceptie, si pana acum spala dube sau ceva in genul asta.
Ma gandeam ca de asta nu o sa aiba Not sober in Dublin un succes fulminant, pentru ca nici eu nici finu nu am avut cine stie ce slujbe ciudate in trecut (eu am scris totusi o data pentru o revista de jocuri video care a dat faliment, ceea ce e destul de ciudat, si chiar infricosator, in sine).
Revenind la Morrison, albumul sau de debut este foarte bun, si ma tem ca viitorul album nu poate sa fie decat mai prost, din motive pe care o sa le aflati cand chiar o sa-i scriu o recenzie.

Undeva in articolul meu de pe bookblog (la care am dat un link mai sus si sunt sigur ca nu l-ati citit – mai aveti o sansa acum) ma plangeam despre romanul Kafka pe malul marii, care poate fi descris foarte plastic ca un caz de “vrei porno, rezulta horror”, sau invers.

De aceea m-am gandit sa ma intorc catre origini si sa citesc Pinball,1973, al doilea roman al lui Murakami (pe primul nu l-am gasit :sadface:). Citindu-l am realizat ca acest roman s-ar putea sa fie chintesenta tuturor temelor si motivelor prezente in opera lui Murakami, ceea ce este paradoxal deoarece l-a scris de abia la inceputul carierei.
Romanul a fost tradus doar o singura data in engleza, acum vreo doua decenii, si tiparit in cantitati destul de reduse, de aceea nu e usor de gasit. Dar merita pe deplin, deoarece dupa cum spune si naratorul: This is a novel about pinball. Actiunea il are in centru pe acelasi narator apatic, fumator inrait si observator detasat, prins ocazional in momente profunde de introspectie. Eroul lucreaza ca traducator la propria firma, traieste intr-un apartament cu doua gemene pe care nu le poate diferentia intre ele, si este obsedat de o masina de pinball, la care facuse un high-score in tinerete.
Pe celalalt plan narativ se afla The Rat, care trece printr-o relatie stranie cu o femeie. Nu prea am ce sa explic aici, as putea la fel de bine explica un concert de muzica clasica.
Scurt si genial, Pinball, 1973 mi-a redat increderea in Murakami si de asemenea m-a facut sa realizez ca am citit prea multe de el si ar trebui sa trec la altceva.

Si ce altceva daca nu Football Manager 2007(link).

Dar din pacate imi cade capul pe tastatura de somn, asa ca o sa ma duc sa ma culc.

Serios.

Nu ma duc sa ma joc Football Manager.

Ma culc.

Noapte buna si ne vedem la anul.

Advertisements

Author: Zak

I am a (unemployed) freelance journalist / rockstar, living in Bucharest, with a supernatural entity called kitty. I write things, and when I don't I usually sit in a cafe and recall my part in the Crimean war. I kick ass in the morning and take names in the evening, and sometimes chew bubblegum, but I'm all out of gum now. I am also an international online hockey player, famous argentinian polo champion, and football manager hall of famer. I can fly.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s