sunt plecat in oras

Imi intrerup studiile mele foarte importante la literatura pentru a va aduce acest psot la fel de important. Asta pentru ca nu pot sa concep ca primul post de pe blog sa se refere la o carte, deci ceva chiar folositor. Daca nu ati primit memo-ul inca, internetul este pentru pornografie si warez.

Asa ca sa nu va mai prind cu dinastea. That shit rots your brain.

Dupa cum se observa, am supravietuit examenul meu de sambata. S-ar putea spune chiar ca l-am trecut cu brio, ceea ce presupun ca poate fi doar bine pentru mine. Imbatat de succesul meu m-am decis sa ma imbat si efectiv, nu doar metaforic.

Cum nu am reusit sa conving pe nimeni de la mine din facultate sa-si piarda o noapte intreaga in oras, si apoi o zi intreaga revenindu-si dupa o mahmureala ce avea sa intre in legenda, am apelat la prieteni din alte facultati. Mai precis cea de matematica, unde toata lumea stie ca nu se face nimic, niciodata (la fel ca la litere de altfel).

*

Stateam in statia lui 300 de la Victoriei si Tavi intarzia al naibii de mult. De fapt eu ajunsesem al naibii de devreme. Asa ca nu am putut decat sa astept. Nu aveam iPod-ul la mine, pentru ca riscam sa-l pierd. Am probleme destul de mari sa-mi amintesc unde l-am pus cand sunt treaz, dapamai dupa ce am consumat cantitati inexprimabile de alcool. Oricum dracia nu mergea prea bine. Cateodata paraia casca stanga, cateodata cea dreapta. Si cateodata urmam sfatul lui Finu, si dadeam bobarnace la casti pana mergeau din nou. Cateodata functiona, cateodata nu.

Stand acolo si urmarind autobuzele cum vin si pleaca, am scris o poveste despre un student care face detonatoare de bombe din iPod-uri. Pe o foaie din capul meu, pe care apoi am pierdut-o. As incerca s-o rescriu dar am uitat mare parte din detaliile tehnice despre cum se deschide unul (nu are suruburi daca nu ati observat – cel putin nu generatiile noi), sau cum sunt puse firele inauntru. Asa ca o sa renunt la ea cu totul. Poate cand apare noul iPhone…

Era 18:40 si de data asta Tavi chiar intarzia. Regula generala e ca poti sa astepti un prieten fix cinci minute. Daca nu vine in cinci minute poti sa pleci, si el nu-ti poate reprosa ascest lucru. Daca astepti cumva o tipa regula spune ca poti sa astepti cinci minute, si apoi cate un minut pentru fiecare punct din nivelul ei de “hotness”, pe o scara de la unu la zece. Deci maxim ar cam fi cincisprezece minute, desi daca dai zece prea usor oricarei tipe inseamna ca nu esti un tip prea serios. Daca chiar te intalnesti doar cu tipe de zece atunci lasa-ma sa-ti iau o bere cand ne vedem data viitoare.

Tavi a aparut in cele din urma, purtand un tricou pe care scria “Alcoolul ucide incet. Nu-i nimic, nu ma grabesc”, pe care-l primise din partea unor colegi. Si cand ma gandesc ca colegii (mai bine zis colegele) mele mi-au dat de ziua mea o lumanare si un calendar… Am nevoie de colegi noi, dar macar compensez prin faptul ca prietenii mei imi iau lucruri ca Passion (sau “Chestia aia de orbeste ma!” in cuvintele lui taica-miu) si crose de hockey.

Ne-am urcat intr-un autobuz ce mergea spre Romana, desi nici unul dintre noi nu avea bilet sau abonament. Daca credeti ca asta inseamna sa traiesti periculos atunci nu l-ati vazut pe Tavi traversand blvd. Magheru fix prin mijlocul intersectiei, printre un suvoi de masini. Bine ca nu a incercat s-o faca atunci cand era beat, dar important e ca i-a reusit destul de bine cand era treaz (eu pariasem bani buni pe autobuz dar motocicleta a fost cel mai aproape sa-l loveasca).

Am ajuns intr-un bar in care nu am mai fost din clasa a opta cred, pe undeva prin spate pe la Cibernetica. Stiu ce va ganditi, ca sunt o persoana grozava pt ca ma duceam in baruri inca din clasa a opta, dar sincer nu e mare realizare. Iti trebuie doar ambitie. Partea grozava era ca barul nu se schimbase deloc. Cred ca si scrumierele erau aceleasi. Nu fumez dar sunt obisnuit sa stau langa oameni care fac asta, de aceea o camera intreaga de oameni care fumeaza e cam ca o briza calda de vara pe malul marii pentru mine.

La televizorul de pe perete era olimpiada de sarituri cu schiuri. Un sport al naibii de periculos.

Am inceput sa vorbim despre de toate, spunand cu randul intamplari care pot sa fie descrise doar drept “grozave”. Aceasta este una dintre ele:

*

– Eram in camera lui Alin, din caminul ala din Lacul Tei. In fine, am baut cat am baut si pe la trei noaptea Alin a adormit, iar eu si Simona (prietena lui – n.r.) ne-am gandit sa cautam alt bairam.

Tavi povestea asta fumand de zor dintr-un pachet de Malboro (dinala tare, nu prostiile pe care le fumati voi) si golind sticle de tuborg. Eu il ascultam incercand sa nu ma innec cu berea de ras, din cand in cand aruncand o privire la televizorul de deasupra capului sau, unde oameni cu schiuri sareau o suta si ceva de metri.

-Am coborat de la opt pana la sase, si pe o usa era lipita o hartie:

“Imprimanta noastra a plecat pe taramuri mai bune. Va rugam lasati donatii sa luam alta.”

Asa ca m-am dus inapoi in camera, am luat o scobitoare, o coala de hartie si niste aracet, si am indoit foaia lipind-o cu scobitoarea de cealalta foaie, facand un fel de buzunar. Dupa aia am pus zece mii acolo si am plecat mai departe.

-Pana la urma am ajuns la o usa de unde se auzea muzica, asa ca am inceput sa batem in usa. Dupa cinci minute chiar a deschis cineva. Era un tip de vreo doi metri, in chiloti.

“E bairam aici?” am intrebat eu.

“Nu, dar puteti sa intrati daca vreti.”

Am intrat si am aflat ca el se pregatea sa plece la cinci. Avea tren la sase fara douazeci, sau ceva in genul asta. Ne-a dat tuica dinaia de tara. In fine, la cinci si ceva a plecat si noi ne-am dus inapoi in camera. Dar cred ca inainte sa plece ala a vorbit cu alt tip din camin, si tipu ala a dat mass pe messenger sau ceva, ca a doua seara am dat noi bairam la Alin si venea lumea sa ne intrebe daca voi sunteti aia care cautau bairam azi noapte prin camin. A fost destul de grozav.

*

Am ras amandoi si am mai golit o sticla de bere.

-Ce s-a intamplat cu foaia aia de hartie pe care ai lipit-o de usa?

-Ah… nu stiu.

-Ar fi fost misto sa vada lumea ca-i o bancnota de zece mii acolo, si sa puna si ei bani. Si pana la urma sa se stranga destul pentru o imprimanta noua.

-Da, a ras el, si am ras si eu pentru ca mi-am imaginat toata treaba din nou.

La televizor un schior cadea direct in cap. Am ras si am zis ca e un sport periculos. A doua zi aveam sa aflu ca tipul e in coma si nu are mari sanse sa supravietuiasca. M-am simtit prost.

*

Nu o sa spun ce s-a intamplat in continuare, poate pentru ca pastrez materialul pentru noua mea nuvela. Sau poate ca nu. In orice caz, m-am trezit a doua zi la doua si nu eram prea sigur cum am ajuns acasa. Pana sa-mi dau seama se facuse sase, iar omleta si paharelul de tuica nu prea facusera mahmureala sa dispara. Am renuntat la orice tentativa de a mai invata ceva pentru examenul de marti, si mi-am luat chitara, hotarat sa invat sa cant perfect “Enjoy the silence”. Nu stiu cat de bine am reusit, poate o sa pun un video cand imi iau un webcam sau vine finu cu mobilul pe aici.

Heh, inapoi la studiile mele foarte importante…

Da.

Author: Zak

I am a (unemployed) freelance journalist / rockstar, living in Bucharest, with a supernatural entity called kitty. I write things, and when I don't I usually sit in a cafe and recall my part in the Crimean war. I kick ass in the morning and take names in the evening, and sometimes chew bubblegum, but I'm all out of gum now. I am also an international online hockey player, famous argentinian polo champion, and football manager hall of famer. I can fly.

1 thought on “sunt plecat in oras”

  1. aha. perfect. deci o sa tin cont de acum la regula aia cu 5 minute cu prietenii…

    vezi ca mai ai pana cand o sa canti enjoy the silence ca mine. poate te invat ceva atunci cand ne vedem.

    ma uitam si eu la sarituri cand a cazut tipu’ ala. nu era de ras😦

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s