good morning iceland

Sigur Ros au fost intervievati recent in New York, la National Public Radio, in emisiunea Bryant Park Project. Nimic remarcabil pana aici, doar ca Luke Burbank a pus intrebari pe care si le-a raspuns singur, in timp ce formatia nu a spus nimic, ci doar s-a uitat la el intrebandu-se cat trebuie sa mai indure, sau “ce vrea nebunul asta de la noi”.

Prima data cand m-am uitat la tot interviul (toate cele 349 de secunde dureroase) am vrut sa-l inchid de mai multe ori, pentru ca m-am simtit pur si simplu prost. A doua oara am inceput sa zambesc, si a treia oara deja ma prapadeam de ras cand membrii formatiei se uitau unii la altii si dupa aia raspundeau cu “yes” sau “no”.

Daca nu reusiti sa rezistati prin tot videoclipul e ok:

Comentariu comic, oferit de mine:

05:38
Partea in care Burbank pronunta numele baietilor merita tot respectul, pentru ca islandeza nu e o limba prea prietenoasa.

05:20 – 04:30
O serie de intrebari fabulos de insipide, pe care ai putea sa le pui unei trupe care de abia incepe sa faca muzica, nu celor de la Sigur Ros care fac asta de 13 ani. Plus ca Burbank isi raspunde singur intrebarile. Cred ca a lipsit de la acel curs la faculatea de jurnalism unde ti se spune sa nu pui intrebari care pot fi raspunse doar prin “da” sau “nu”, intr-un interviu.

04:30 – 04:23
“How do you guys create a song?”
<<pauza>>
“We just sit down and create the song.”

04:23 – 04:13
“Does one person start playing one instrument and then everybody else starts to kind of add in to that?”
“Yeah.”

04:12
Cred ca expresia de pe fata bateristului spune totul.

04:11 – 04:00
“Did you think you would be the kind of a band that sold 2 million records?”
Serios, cine dracu intreaba asa ceva? Si ce ai putea sa raspunzi? “Nu… Am vrut doar sa cantam in subsolul lui Jonsi”, sau “Hai sa intrebam cele trei Porsche-uri pe care le tin in garaj”, sau “Am facut-o pentru femei”.

04:00 – 03:48
“Obviously at some point, you decided to get into the same room and start playing music with each other. What was the motivation? You just wanted to make music?”
“Yeah.”

03:43
“Could you have ever imagined though that it would become this sort of big phenomenon that it’s become?”
Burbank se gandeste sa repete intrebarea de la 04:11, pentru ca a mers atat de bine in urma cu un minut.

03:21 – 02:52
“Are you enjoying life as a, you know, successful band that gets to tour the world and be a part of fascinating interviews like this? Is it fun?” (putina auto-ironie nu strica niciodata)
Din nou, nu stiu ce raspuns voia. “Nu, uram viata de vedete rock, dar famiile noastre sunt tinute ostatice de casa de discuri. AJUTOR!”

02:51 – 02:32
“Are you guys a bit of a phenomenon in Iceland?”
Genial. Probabil ca pana acum si-a dat seama ca tipii astia nu sunt tocmai cei mai extrovertiti muzicieni, care au vandut 2 milioane de discuri, vreodata, dar totusi ii pune sa se laude singur. Putea sa intrebe ceva in genul asta pe U2 (Bono chiar odata a zis ca oamenii din Dublin deja sunt obisnuiti cu ei si nu-i mai baga in seama pe strada) sau pe Rolling Stones.

02:32 – 02:05
“Are there bands that are picking up on your sound? Did you pick up on somebody else’s sound?” (din nou obsevati expresia bateristului – tipu din dreapta de tot)
Cred ca ar fi fost mai usor sa intrebe care sunt influentele lor, decat daca s-au apucat sa fure sound-ul cuiva.

02:05 – 01:07
“Jonsi, if I could ask you a question that you probably are tired of answering but it’s one that I think everybody is curious about as soon as they get into Sigur Ros, which is Hopelandic. You’re shaking your head. This is the language I guess that is most of the lyrics, some of the lyrics, all of the lyrics?”
“It’s FUCKING BULLSHIT!”
Imaginati-va ca sunteti un muzician, si fiecare jurnalist va pune aceeasi intrebare idioata, de cativa ani incoace, desi ati raspuns la ea de sute de ori.

01:06 – 00:54
“It doesn’t mean anything? If you do it the same time every time, does it start to take on a meaning for you?”
“No, no.”
Acuma esti doar ridicol, imi pare rau.

00:53 – 00:32
“Did you start off with more traditional lyrics and worked towards the jibberish? Or was that the first thing you started with?”
Ce Burbank nu stie este ca acel “jibbersih” se numeste “scatting”, ca in scat singing, si a mai fost folosit de artisti ca Ella Fitzgerald, Oscar Peterson, sau chiar Aura Urziceanu la noi.

00:32 – 00:25
“Is this, do you think, gonna be going forward, how you lyrically wanna approach music? Or do you ever think that you’ll start to use more standard words?”
“I don’t know.”
Fabulos.

00:25 – final
Burbank recunoaste ca nu s-a descurcat prea bine, si mai pronunta o data numele membrilor trupei, pentru ca a fost singurul lucru pe care l-a facut corect in tot interviul.

Ok, evident nu e cel mai bun interviu realizat vreodata, dar nu e doar vina lui Burbank. Nici cei de la Sigur Ros nu au fost prea vorbareti (nu sunt din fire), si probabil ca se asteptau sa fie intrebati de filmul pe care-l promovau, nu sa auda aceleasi intrebari pe care le mai auzisera de mii de ori.

Ce putem sa invatam de aici e ca, daca faci vreodata un interviu cu o trupa care nu e chiar asa de obisnuita sa vorbeasca despre sine (daca ati vazut, de cateva ori Jonsi raspunde dand din cap, desi se afla la radio), e bine sa le dai o lista cu intrebari dinainte, sau sa stai cinci minute cu ei la o cafea ca sa-si ajuti sa se destinda. Pentru ca altfel interviul o sa fie ciudat, pentru toata lumea.

Poti sa faci un interviu prost chiar daca ai in fata un star rock care e obisnuit sa vorbeasca mult despre el insusi, sau muzica sa. Dovada e interviul lui Tom Snyder cu John Lydon, de la Sex Pistols (partea 1, partea 2), in care cei doi se enerveaza reciproc, dar lasam asta pentru alta data.

Cristi

Advertisements

Author: Zak

I am a (unemployed) freelance journalist / rockstar, living in Bucharest, with a supernatural entity called kitty. I write things, and when I don't I usually sit in a cafe and recall my part in the Crimean war. I kick ass in the morning and take names in the evening, and sometimes chew bubblegum, but I'm all out of gum now. I am also an international online hockey player, famous argentinian polo champion, and football manager hall of famer. I can fly.

2 thoughts on “good morning iceland”

  1. asta e cel mai idiot interviu pe care am avut ghinionul sa-l vad vreodata.
    sper ca dupa emisie si-a dat palme toata ziua pentru cat i-a chinuit pe bietii oameni cu intrebarile alea cretine.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s