i’m in ‘ur oil patch, drinking your milkshakes

There will be blood (2007)

Ce am uitat sa mentionez aici (probabil pentru ca nu am mai mentionat nimic in ultima vreme) este ca in ultimele 2 luni am vazut si revazut o serie intreaga de filme (vechi si noi) despre care nu planuiam sa vorbesc.
In timp ce ma uitam duminica noaptea la Oscaruri se pare ca m-am razgandit. Pentru cine nu a stat de la ora 3 sa vada in direct (ca mine) pentru ca nu planuia sa faca altceva a doua zi, cateva cuvinte despre eveniment.

Contrar parerii mele generale ca in ziua de azi nu apar decat prostioare comerciale la duzina (comedii tampitele cu aceleasi glume, teen movies, horroruri ieftine, remake-uri proaste si 1000 de filme facute dupa benzi desenate), in 2007 au aparut cel putin 5 filme foarte bune, si anume: Eastern Promises, There will be blood, No country for old men, American Gangster si Atonement.

Revenind la Oscaruri, mi se pare ciudat cum American Gangster, 3:10 to Yuma si Eastern Promises au avut atat de putine nominalizari (cate 2 fiecare si Eastern promises doar una), fiind depasite aici de Bourne Ultimatum, Juno (care a castigat la cel mai bun scenariu original. wtf?) sau Transformers (!?).

In fine, cel putin premiile au fost corecte. Fratii Coen au ras cam tot cu No country for old men, iar cele 4 oscaruri pentru actori au fost luate de catre europeni (how un-american!)


Cel mai usor de ghicit oscar a fost cel castigat de Daniel Day-Lewis pentru rolul jucat in There will be blood si cred ca toti cei care au vazut filmul sunt de acord, desi Viggo Mortensen a avut o interpretare excelenta in Eastern Promises.
Dar nu vorbim despre asta acum, ci despre Oil! Cel putin asta este numele romanului folosit ca sursa de inspiratie pentru film.

Povestea este 100% americana (atat de americana incat au trebuit sa foloseasca un actor britanic). A fost numit chiar “one of the most wholly original American movies ever made.”
Sunt de acord. De fapt, tot filmul are acea atmosfera apasata, intunecata si incarcata a inceputului de secol XX, dominata de o foame de imbogatire aproape primitiva si o tensiune permanenta in jurul pamantului care poate fi exploatat pentru petrol (desi toata istoria asta pare o poveste de dragoste pe langa strategiile cu petrol de azi).

Mi se pare grozav posterul de mai sus, sub aspectul unei Biblii vechi. Pentru ca religia (sau o forma ciudata si batuta de caldura desertului a ei) este principalul aspect de care se loveste Daniel Plainview atunci cand cumpara pamantul oamenilor pentru a-l exploata.

Atmosfera incarcata de care spuneam mai sus se simte inca din primul minut, de fapt primele 15, marcate prin lipsa de dialog. Tensiunile cresc treptat pana in momentul in care sare petrol (muzica are un rol f important pentru atmosfera – in ultima vreme am vazut din ce in ce mai multe filme noi care prind esenta unei scene prin sunete). Din acel moment, ei bine, nu are rost sa spun eu, vedeti filmul. Finalul, desi dramatic, e cel putin hilar.

Daniel Day-Lewis e grozav. Prima data cand l-am privit cu atentie a fost in Gangs of New York (desi il vazusem si in altele). Majoritatea actorilor buni au un stil al lor. In schimb, Lewis se pliaza atat de bine pe rolurile sale incat nu iti dai seama cine este in realitate (de fapt acest rol pare diametral opus de omul pe care l-am vazut in afara marelui ecran). Accentul pe care il foloseste, desi este unul american, imi aminteste de vocea lui Sean Connery din filme mai vechi, si nu seamana deloc cu vocea sa obisnuita.

(nu am putut sa ma abtin sa nu pun scena asta aici, hehe)

Alin

Advertisements