A Christmas Special – Part 1

The Shop Around the Corner (1940)


Vreau sa incep cu ceva ce nu se axeaza in mod exclusiv pe ideea de Craciun, ci mai degraba o poveste care se deruleaza in perioada Sarbatorilor. The Shop Around the Corner este una din comediile romantice foarte dragi mie – povestea, personajele, cadrul si ritmul sunt induiosatoare, te transpun intr-o lume parca ceva mai frumoasa decat cea in care traim.

Scenariul este adaptat dupa o piesa scrisa de Laszlo Miklos, iar unele scene si schimburi de replici te duc cu gandul la acest lucru, insa imi place foarte mult faptul ca povestea nu este Hollywood-izata. Numele personajelor nu sunt schimbate iar cadrul este acelasi – un mic magazin de pe o strada din Budapesta.

Alfred Kralik (Jimmy Stewart) este cel mai bun angajat al domnului Matuschek, omul pe care patronul se bazeaza mereu, asa cum vedem si din primele cadre. In scena apare Klara Novak (Margaret Sullavan), o domnisoara in cautarea unei slujbe, si cu putin noroc, reuseste sa il convinga pe domnul Matuscheck ca merita sa lucreze pentru magazin (si in acelasi timp sa il enerveze pe Alfred).
Kralik este genul mai retras, care ar prefera cu siguranta compania domnisoarei cu care face schimb de corespondenta, insa pe care nu a apucat sa o cunoasca vreodata.

Asadar povestea duce la o serie de schimburi epistolare structurate pe scrisorile anonime ale colegilor de magazin Alfred si Klara (caci domnisoara cu care Alfred converseaza se dovedeste a fi tocmai persoana cea mai antipatica din jurul sau). Aceasta idee are o nuanta frumoasa, faptul ca am putea descoperi persoane fascinante in jurul nostru, daca ne-am obosi doar sa le cunoastem putin.

Dupa ce afla cine este de fapt persoana cu care poarta aceasta corespondenta, Alfred incepe sa o priveasca pe Klara in alta lumina si incearca sa o cunoasca cu adevarat, in timp ce Klara il trateaza cu aceleasi rautati si aceeasi desconsiderare. Alfred se foloseste in cateva randuri de acest avantaj pentru a ii vedea reactiile. De exemplu, Kralik o intreaba daca a citit ‘Madame Bovary de Zola’, iar Klara ii raspunde fara prea multa simpatie ca Madame Bovary nu este scrisa de Zola (doar o idee – desi probabil a citit cartea, Klara nu intelege faptul ca intra in aceeasi lume de idealuri a Emmei Bovary).

Regizorul Ernst Lubitsch reuseste sa dea personajelor sale o anumita profunzime, in special prin perspectiva cuvantului vorbit si a celui scris. Stilul moderat si calm al lui Jimmy Stewart atunci cand face o vanzare sugereaza o structurare mentala atenta a tuturor ideilor sale, in timp ce stilul Klarei duce cu gandul atat la instinct cat si la un romantism exagerat. Intalnirea lor in lumea ideilor este o intalnire a gandurilor frumoase, iar Lubitsch nu cade in capcana unui happy-end cu funda rosie.

Celelalte personaje sunt cel putin la fel de simpatice – domnul Matuschek, care trebuie sa balanseze problemele magazinului cu cele personale, Pirovitch – angajatul mai in varsta care uneori reprezinta si o voce a ratiunii, Vadas – un fel de nevastuica in mica lume a magazinului, sau Pepi – tanarul care vrea sa se afirme si sa ajunga vanzator.
Aceste povesti se desfasoara in cadrul unui Craciun ce implica probleme financiare pentru unii, perspectiva singuratatii pentru altii sau gandul ca micul univers din magazinul de pe o strada din Budapesta reprezinta o adevarata familie.

Alin

5 thoughts on “A Christmas Special – Part 1”

  1. E bun, dar parca prea dulceag. De asemenea scade pentru ca, din greseala, am fost obligat sa vad acel remake cretin (You’ve Got Mail) inaintea lui.

  2. OK, nu aruncati cu rosii stricate in mine😀 , dar mie mi se pare dragutz remakeul. E siropos si silly (of course) – dar that’s what you’re signing up for.
    Oricum, am vazut si io (azi actually, si partly inspired by your post) originialul si mi’a placut, chiar mult de tot. E o atmosfera atat de quaint, si chiar daca personajele sunt mai mult nishte arhetipuri, asta nu le rapeste deloc din farmec. Plus – Tom Hanks is no Jimmy Stewart😉

  3. Alin, tocmai l-am vazut, ii foarte fain filmul, mi-a placut mult. Mi-era dor de asa ceva.🙂 Ma gandesc cat de mult mi-ar fi placut sa fac poze pe platou :))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s