Stardom isn’t a profession, it’s an accident.

 

Sa spunem doar ca Lauren Bacall a jucat prin filme intr-o companie mai buna decat au facut-o majoritatea. Bogart, Gregory Peck, Kirk Douglas, Henry Fonda, John Wayne, Anthony Quinn, ca sa numim doar cativa colegi de platou.

Pacat ca nu s-a ridicat in vreun alt deceniu la nivelul peliculelor din anii ’40. Oh, that debut film!

 

Alin

Advertisements

Written on the Wind (1956)

Dumnezeule, este atat de multa melodrama in acest film incat devine interesant de vazut numai din acest punct de vedere. Ceea ce este totusi destul de ciudat, avand in vedere ca reprezentatiile actorilor nu pot fi considerate slabe – reactiile, gesturile si actiunile excesiv de dramatice provin mai degraba din tipologiile pe care le reprezinta aceste personaje.

Avem aici un pic din orice – un fel de playboy milionar (Robert Stack) alcoolic si exagerat, o sora nimfomana (Dorothy Malone), un prieten devotat (Rock Hudson) care devine stupid prin gesturile de personaj nobil si o sotie (Lauren Bacall) care nu pare sa stie in ce s-a bagat. Povestea include bogatie exagerata, alcoolism, ipocrizie, impotenta, suicid, precum si sugestii usoare catre incest sau homosexualitate.
Printre atatea elemente era greu sa nu iasa ceva melodramatic, dar cred ca mai tot din ce se intampla dincolo de primele zece minute prezinta un aer de romanta pulp. Ceea ce este ok, fiindca drama intensa din poveste devine amuzanta, si cred ca Douglas Sirk isi ironizeaza in mod constient personajele prin aceste exagerari evidente.

Alin

Long days make for Jazzy Nights

Rick Martin si-a dorit intotdeauna sa cante. La varsta de noua ani a avut norocul de a-l asculta pe marele Art Hazzard, legenda a jazz-ului care il invata pe Rick sa cante la trompeta. Dragostea pentru muzica il fac pe Rick sa adopte doua stiluri – unul standard, conform acelor Big Band-uri pentru care trebuie sa cante si unul personal, nascut din dragostea pentru jazz, cantat si ascultat doar de cei ca si el.

Young Man with a Horn (1950) nu este genul de poveste a ‘artistului care reuseste in domeniul sau‘ asa cum ar putea parea, caci personajul principal al acestui film este jazz-ul. Muzica este excelent coordonata de catre Harry James, singurul lucru ce i-ar putea fi reprosat este ca poate totul suna prea clasic.

Mi-e greu sa intru in ceea ce vreau sa spun, fiindca Young Man with a Horn este un film care mi-a placut foarte mult, desi sunt de parere ca Michael Curtiz a atacat proiectul in mod gresit din cateva puncte de vedere (atentie – some spoilers ahead!)

Continue reading “Long days make for Jazzy Nights”