Jules et Jim

In ultima vreme am vazut filme atat de rar incat as putea sa scriu despre fiecare (ceea ce si fac, se pare). Jules et Jim (1962) este un membru al curentului Nouvelle Vague din toate punctele de vedere, de la stilul narativ, la cadre, la still-photography si nu in ultimul rand, la poveste.

Un triunghi amoros cat se poate de ciudat, intre Jim – bon-vivantul francez, Jules – germanul nesigur si Catherine, cea care vrea mereu sa-si reinventeze conceptiile despre dragoste. Insa valul nou frantuzesc vorbeste tocmai despre caractere si situatii care nu se incadreaza in vreun tipar.

Truffaut zugraveste o poveste avangardista, atat prin personajul lui Jeanne Moreau cat si prin prietenia dintre Jules si Jim. Cinematografia este interesanta, desi nu lipsita de greseli – avem ocazia de a vedea cadre reale din primul razboi mondial, cateva momente interesante prin Paris. Per total, unul din filmele care definesc curentul Nouvelle Vague.

Mi-a placut mult cadrul de mai jos. Imi pare rau ca nu am gasit o imagine mai buna cu el, cand Jules si Catherine fac schimb de palarii.

Alin

Advertisements